Iar nu am mai scris

nu-am-mai-scris

Iar nu am mai scris pe blog. Tocmai din octombrie 2015.

Am avut câteva subiecte pe care le-am considerat prea simple pentru un articol pe blog și articole care mi-ar fi luat prea mult timp pentru research și redactare.

Iar acum? Acum scriu pentru că trebuie să scriu. Dacă nu scriu acum iar mai trece o lună și nu mai scriu nimic. Nu prea mi-a ieșit mie ”blogging-ul” și probabil nu cred că îmi va ieși vreodată. Mă exprim ok în scris dar parcă sunt altă persoană și totul pare să fie mai formal – oricât aș încerca să nu. E ceva ofticant la vocea aia a ta care se aude atunci când scrii. Parcă judecă ce zici. Nu cred că am văzut persoană să asculte o înregistrare cu vocea lor și să fie îndrăgostit. De ce asta?

Vă spun acum, așa, după 5 minute de research, ia de aici și 3 minute de scris explicații, nu are rost să detaliez prea mult, nu :)?

Vorbim, da? Auzim sunetul vocii produs de noi, corzile noastre vocale, parte a ”totului”-corp. Pune câteva explicații despre anatomia urechii, chestii din astea pe care nu le reții mereu cu adevărat. Și uite că așa, tu îți auzi vocea într-un fel, frumos, un ton mai ok, un sunet pur cu care te obișnuiești toată viața. Ceea ce aud cei din jurul tău și tu la rândul tău când asculți o înregistrare sau urmărești un filmuleț cu tine, este sunetul ce vine pe cale aeriană, nu mai are ca sursă corpul tău și ajunge o voce, să zicem, mai pițigăiată decât ceea ce ești obișnuit să auzi. Și, final, de aceea nu-ți place vocea ta auzită pe cale externă :), nu consider că e o diferență uriașă, dar toate chestiile astea totuși duc la o diferență subtilă, oarecum sesizabilă, hala bala.

Ha, nu aveam în minte subiectul acesta când am început să scriu. Mai scriu puțin și gata.

Insist și voi mai insista. Este fascinant să vezi unde am ajuns. Un lucru mic și totuși așa de mare. Ne-am obișnuit să avem întrebări, suntem curioși din fire, ce fir’ar. Și acum, comparat cu perioada când Arborele Lumii era cea mai tare chestie EVĂR, putem, la câteva clickuri distanță, să aflăm răspunsul la infinit de întrebări. Bine, nu infinit, multe, nu știam ce cifră să aleg pentru așa de multe.

Bucurați-vă de partea frumoasă a tehnologiei, ignorați restul!

This entry was posted in MainC. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *